luni, 18 februarie 2013

Poiana Dragostei

O poienita in forma de inima, aparuta in mijlocul unei paduri de stejar, s-ar putea transforma intr-o zona turistica de succes din Alba.



Nimeni nu stie cum a luat nastere aceasta inima in padure, insa o legenda mai veche spune ca a aparut in urma cu cateva sute de ani. Autoritatile vor sa protejeze acest loc si sa foloseasca simbolul ca imagine a judetului.

Locul pare incremenit in timp. Localnicii din Bucerdea Vinoasa, localitate aflata la 2-3 kilometri de minunea din padure, isi amintesc ca atunci cand erau mai tineri, se strangeau cu totii si incingeau nenumarate hore ce rasunau in tot codrul, iar aceasta traditie au mostenit-o de la bunicii lor.
In apropiere se afla si stancile Piatra Craivii, unde legenda spune ca ar fii ascunse comori de pe vremea dacilor. Multi viteji au incercat sa gaseasca aceste bogatii din adancurile stancii, insa nici unul nu a reusit acest lucru.

Dincolo de misterul aparitiei, Poiana Dragostei este cu adevarat o minune pentru turismul local. Locul pare foarte ciudat, insa este o frumusete rara, nemaivazuta!


Andreea Leuletu

Noaptea groazei

Era noapte. Stelele licareau pe cerul senin impreuna cu misterioasa luna. Mergeam sfioasa pe o strada ocolitoare, luminata ici, colo de cate un felinar aproape stins. Zgomotele facute de cainii vagabonzi ma faceau sa tresar la fiecare pas. Ascultam atenta si intorceam din cand in cand capul sa verific ca nu cumva sa fiu urmarita.
Deodata, o mana imi prinse bratul si ma trase inapoi. Eram prea speriata ca sa pot tipa. Am simtit un fior de gheata pe sira spinarii, iar picioarele mi-se inmuiasera brusc. Cateva lacrimi fierbinti se scurgeau pe obrazul meu inghetat de frig. Lama ascutita a cutitului imi gadila gatul amortit. Amintirile si toate clipele petrecute pana acum imi treceau prin fata ca niste desene uitate de demult. Regretam ca nu am reusit inca sa-mi sa-mi indeplinesc toate dorintele si visele, iar gandul mortii ma inspaimanta. Imi aduceam aminte de blanda mangaiere a mamei, de lectiile oferite de tata si de mirosul placut al prajiturilor bunicii, dar toate puteau sa se sfarseasca intr-o clipa. O idee ma trezi la realitate. Am lasat banii si telefonul jos, iar hotul mi-a dat drumul, fugind cu bunurile mele.
Am luat-o la fuga si am ajuns acasa, povestindu-i mamei toate cele intamplate.

Din aceasta zi, am invatat sa pretuiesc totul la adevarata valoare, inclusiv timpul!

Andreea Leuletu

Prieten pierdut în timp


Andreea se îndrepta spre casă împreună cu două fete și un băiat. Cea mai bună prietenă a ei scoate o țigară. Acest gest a reușit să provoace un dialog destul de aprins între prieteni.Uimită,Andreea încearcă să se convingă singură de faptul că ceea ce vede nu poate fi adevărat. Nelămurirea i se citea pe față. Se opri pe loc și,cu vocea tremurândă, iși atacă verbal prietena,neluându-și privirea de la țigară:
-Georgiana..ce faci cu țigara?
-O fumez. Ce a-și putea face cu ea? spuse batjocoritor Georgiana.
Răspunsul accentuă spaima Andreei. Mintea acesteia fusese pe loc invadată de o mulțime de întrebări, însă doar câteva cuvinte au reușit sa evadeze,scurgându-se pe buzele fetei:
-Ce..tu fumezi?
-Normal! Am doisprezece ani! Fac ce vreau! 
Tonul imatur al Georgianei oprise timpul. Ceilalți încercau să înțeleagă situația.Andreea luă din nou inițiativa:
-Dar tutunul nu este periculos?
Georgiana se apropie de Andreea,săgetând-o cu privirea,vorbindu-i totuși destul de încet:
-Tu chiar crezi în ceea ce ne spun profesorii?
O împinse brusc,deranjându-i Andreei eșarfa și spunându-i:
-Sigur nu ești in toate mințile!
Lavinia și Claus urmăreau discuția dintre cele două fete,tăcuți,dar în același timp uimiți de gestul Georgianei.
-Haide,fumează și tu! o “încurajă” Georgiana. Și voi doi ce vă uitați de parcă ați fi văzut o fantomă? Repejor, încercați și voi! 
-Hmmm..cred că este periculos..spuse timid Lavinia.
-Ba nu! Te face să te simți extraordinar! Se apără Georgiana,dorind să-și convingă prietenii.
Auzind asta,Claus întinse mâna ca să primească o țigară,mințindu-se singur că ceea ce face este înspre binele său. Din cauza stresului,Andreea leșină. 
-Andreea!Andreea! 
Vocile copiilor formau un adevarat cor ce cerșea ajutor. Pe fața Laviniei se citea spaima. Lacrimile traversau liniștite obrajii fetei, înnecand cuvintele ce incercau din greu sa strapunga tacerea. Singura salvare era apelul la 112.Grabit,Claus forma numarul,degetele lui lovindu-se violent de tastele telefonului. Georgiana se simtea atat de vinovata incat corpul ei tremura neincetat. Se asezase langa Andreea,in ochii ei citindu-se speranta de revenire a prietenei sale. In cateva minute,sirena Ambulantei anunta sosirea acesteia. Masina gonea de parca ar fi fost incontrolabila. S-a oprit langa cei patru copii. Andreea a fost dusa la spital. Prietenii sai asteptau speriati pe coridor. Pe chipurile lor spaima se transformase in disperare,privirile ciocnindu-se de fiecare perete. 
Lavinia fusese uitata pe strada,in locul unde lesinase Andreea. Inocenta ei nu-i permitea sa inteleaga ceea ce se intamplase. De ce lesinase Andreea? De ce plangea? De ce tigara a provocat toate acestea? Multe intrebari formau un adevarat labirint in mintea sa. In timp ce ceilalti se luptau cu propriile ganduri,micuta Lavinia era pierduta in timp.
La spital,Andreea isi revenise. Georgiana statea retrasa pe scaun,parea schimbata. Afland ca Andreea este bine,isi aminteste brusc de Lavinia. A fugit din spital,indreptandu-se spre locul respectiv. Hainele ei se mulau pe directiei vantului,iar pasii sai grabiti pareau ca deabia ating drumul. De la distanta,se vedea micuta ghemuita ce isi strangea corpul cu mainile-i fragede. Georgiana,apropiindu-se din ce in ce mai mult,a luat-o in brate fara a spune ceva.Ochii Laviniei erau fara vreo urma de clipire. Georgiana se ingrijora si ii incepu sa-i sopteasca usor :
-Totul e bine..Uite,totul e bine..Andreea si-a revenit,stai calma! Hai,uita-te la mine! Uita-te la mine,Lavinia!
Dar nu..Lavinia nu spunea nimic,nu gesticula..Era pierduta. Chipul sau exprima durere,o neliniste sufleteasca imensa. O simpla tigara reusise sa-i schimbe radical viata si tot ceea ce era legat de ea.
Din ziua aceea micuta Lavinia nu si-a mai revenit. Tot ce se intamplase o marcase atat de mult incat nu a putut sa treaca peste.
Georgiana,Andreea si Claus si-au pierdut prietena ce ramasese undeva prin gandurile sale,incercand sa invinga lupta cu raul din interiorul sau,pierduta undeva prin timp.

Despescu Lavinia Elena

O viata de reporter

Un zgomot ca din surdina il facu sa tresara. Si-a ridicat privirea si a zarit un om inalt, plin de aroganta, cu parul dat pe spate:
-Ai face bine ca azi sa scoti ceva interesant. Si nu mai dormi la locul de munca.
Si-a dat ochii peste cap si s-a indreptat spre iesire. Jack a luat foile lasate de sef si a aruncat o privire. S-a ridicat, si-a luat haina si a plecat. Mergea usor pe holul imens fiind atent la toate detaliile. Era o galagie insuportabila. Oamenii alergau, tipau si incercau sa-si duca la bun sfarsit indatoria. Asta era viata de jurnalist. Defapt asta era viata lui Jack. Printre geamuri zareai doar fete posomorate si oameni care erau in stare sa faca un gest necugetat numai sa aiba o stire cu care sa uimeasca audienta. Asta este lumea mass-media, o lume in care nu toti rezista.
Jack a deschis usa studiourilor si a inspirat aer curat. Urma o zi lunga si incarcata. Scopul lui era sa gaseasca un subiect cat mai bun pentru o noua stire. A baut ultima gura de cafea si a plecat in cautarea unui miracol. Avea ca destinatie o conferinta de presa ce avea loc la Palatul Cotroceni cu presedintele Romaniei. Acolo a dat peste oameni cu acelasi scop ca al lui. La prima vedere pareau diferiti, dar in momentul in care aparea ceva toti erau acolo gata sa soarba oamenii de informatie.
Dupa doua ore de asteptat si alte zeci de minute de luat interviuri, Jack pleca aparent multumit de activitatea lui din aceasta zi. A mers repede pana la studio, iar mai apoi a plecat catre casa pe aglomeratele strazi ale Bucurestiului.
Stia ca urmatoarea zi va fi la fel, defapt toata viata lui va fi la fel, o viata zbuciumata, nelinistita, o viata de repoter.


Madalina (Maddy Alesha)

duminică, 17 februarie 2013

Demisia Papei aduce apocalipsa

In urma cu cateva zile, Papa Benedict al XVI-lea, in varsta de 85 ani, a renuntat la tronul papal, din cauza unor probleme de sanatate. Aceasta decizie a nelinistit atat oamenii, cat si pe Dumnezeu. 
 
Cu o seara in urma, Biserica Sfantul Petru din Roma a fost lovita de un fulger, in timpul unei furtuni puternice. Unii oameni cred ca acesta este un semn divin, trimis din cer,pentru a instiinta omenirea despre urmarile haotice care se vor declansa in urma acestei decizii. Prezicerile care anunta apocalipsa revin. Pana pe data de 28 februarie, Biserica Catolica, trebuie sa aleaga noul Papa. 
Cardinalul Peter Turckson este unul dintre favoriti in aceasta cursa pentru tronul papal.
 
Alexandra Maria

Carne de cal in loc de vita



Romanii nu au gresit cu nimic si nu au vandut carne de cal in loc de vita . 
Compania franceza Spanghero care a dat vina pe romani a fost cea care a aranjat escrocheria,  dupa cum au stabilit autoritatile europene. Dupa ce au demonstrat ca romanii nu au facut nimic si vinovata ar putea fi alta tara din Europa, englezii si-au cerut mii de scuze Romaniei.
In zilele urmatoare expertii din toata Europa vor aranja o intalnire la Bruxelles pentru a discuta si pentru a alege o pedeapsa dura pentru cei care au vandut carne de cal in loc de carne de vita in mai multe state din  Europa !
 
Oni Alexandru Mihalcea